Cheile și aplicațiile, separat
Cheile de API servesc integrărilor proprii; aplicațiile OAuth servesc celor care se conectează în numele altcuiva. Sunt lucruri diferite cu riscuri diferite, așa că se administrează separat.
Webhook-uri, cu ce s-a întâmplat efectiv
Webhook-urile se configurează pe evenimente, iar jurnalul de cereri arată ce s-a trimis și cu ce răspuns. Când o integrare „nu merge", răspunsul e în jurnal, nu într-o presupunere.
Playground și specificație
Poți încerca apelurile direct din portal, înainte să scrii o linie de cod. Specificația OpenAPI e publicată, deci îți poți genera propriul client dacă niciunul dintre SDK-urile noastre nu ți se potrivește.
Documentația și notele de migrare stau lângă specificație — o schimbare incompatibilă e anunțată acolo, nu descoperită în producție.
SDK-uri și CLI
Există SDK-uri pentru TypeScript, PHP, Python, Go, Java și .NET, plus un CLI. Nu e o listă de intenții: fiecare e un pachet din acest depozit, construit din aceeași specificație.
Semnături și validări
Secțiunea de încredere expune verificarea semnăturilor și a validărilor — util când integrarea ta trebuie să dovedească, nu doar să presupună, că un document primit e autentic.
Ce e important de știut
Un API se judecă după ce se întâmplă când ceva nu merge. De aceea jurnalul de cereri și notele de migrare sunt în portal la egalitate cu documentația: sunt lucrurile pe care le deschizi când ai deja o problemă.